Casa Gheorghe Tătărescu din București: între memoria politică și renașterea în EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă modestă ca proporții, dar încărcată de semnificații, se înalță ca un martor tăcut al unei epoci ce a modelat destinul României. Casa Gheorghe Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19, nu este doar un spațiu construit, ci o arhivă vie a tensiunilor, compromisurilor și aspirațiilor elitei politice și culturale a vremii. Această vilă, refugiu și centru nevralgic al unei puteri mai degrabă discrete decât ostentative, păstrează în fiecare boltă, în fiecare detaliu, ecouri ale unei lumi apuse. După decenii de transformări tumultuoase și uitare, clădirea renaște astăzi sub numele de EkoGroup Vila, oferind un dialog atent și respectuos între trecut și prezent, între memorie și cultură contemporană.

Casa Gheorghe Tătărescu: un simbol al puterii și memoriei politice în București

Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României în două mandate decisive (1934–1937 și 1939–1940), reprezintă o figură complexă a politicii interbelice, conturată prin modernism pragmatic și compromisuri dificile. Casa sa bucureșteană, cu o scară modestă raportat la contemporanii săi, devine extensia discretă a acestei dualități: o construcție ce combină riguros stilistica și funcționalitatea, oglindind o lume a restrângerii și responsabilității. Vila interbelică, astăzi cunoscută sub denumirea de EkoGroup Vila, își păstrează identitatea și complexitatea, traversând cu demnitate întreaga istorie tumultuoasă a României secolului XX.

Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și epoca sa

Născut într-o familie cu rădăcini adânc înfipte în tradiția militară și boierească românească, Gheorghe Tătărescu a fost un politician marcat de seriozitate și rigurozitate. Studiile sale la Paris, cu o teză doctorat dedicată criticii regimului electoral din România, dezvăluie o preocupare acută pentru legitimitatea democratică și corectitudinea proceselor politice. Intrarea sa în Partidul Național Liberal în 1912, ascensiunea în posturi decisive după Primul Război Mondial, precum și implicarea în gestionarea crizelor interbelice – de la ordinea publică la relații internaționale – îl configurează ca un actor cheie al vremii.

Contradicțiile epocii și nuanțele personalității sale se reflectă în modul în care a navigat între autoritarismul emanat din dictatura regală a lui Carol al II-lea și aspirațiile democratice, printr-o serie de compromisuri politice care au erodat fragilul balans parlamentar. După căderea guvernului său în iulie 1940, Tătărescu rămâne un simbol al complexităților politice, iar după 1944, încercările sale de adaptare la noile realități comuniste îl plasează într-o zonă ambiguă a istoriei românești.

Casa ca extensie a puterii: spațiul între public și privat

Reședința din Strada Polonă nu impresionează prin măreție, ci prin proporționalitate și discreție. Contrar exceselor arhitecturale ale unor contemporani, vila are un pariu transparent și onest cu conceptul de putere: ea exprimă autoritatea nu prin volum, ci prin control și echilibru. Biroul premiership-ului, montat la entre-sol uneori neglijat sau trecut cu vederea, constituie un gest simbolic puternic: accesul discret, spațiul modest dar bine definit, descriu un raport etic în care funcția publică se subordonează vieții private, iar spectacolul este evitat.

În această casă, puterea politică se trăiește cu tensiune, dar și cu respect pentru rigoare – fie în plan familial, fie în spațiile dedicate reuniunilor politice și diplomatice. Dimensiunea relativ mică a construcției, în paralel cu calitatea construcției și a finisajelor, evidențiază o cultură a echilibrului în care excesele erau, atunci, sinonime cu pierderea controlului.

Identitatea arhitecturală a Casei Gheorghe Tătărescu: mediteraneană cu accente neoromânești

Proiectul inițial al vilei îi aparține arhitectului Alexandru Zaharia, iar colaborarea cu Ioan Giurgea, asociatul său, a conferit proiectului o șlefuire de detaliu și o expresivitate subtilă între 1934 și 1937. Construcția se înscrie într-un demers rar pentru Bucureștiul perioadei: un amestec de influențe mediteraneene, filtrate printr-o sensibilitate neoromânească temperată. Acest limbaj este vizibil în portalurile cu rezonanțe moldovenești, în coloanele filiforme diferit tratate, dar unitar construite, dar și în absida ce îmbracă șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu.

Detaliile artistice, asumate de o figură apropiată de Brâncuși, precum Milița Pătrașcu, întăresc caracterul estetic al Casei Tătărescu. Șemineul, expresie originală a unui modernism temperamental, a devenit un model pentru reședințe contemporane, relevând rolul acestei case nu doar ca receptor, ci și ca generator de limbaj arhitectural.

Interioarele sunt construite cu grijă pentru a menține o armonie între funcționalitate și simbolism. Parchetul din stejar masiv, feroneria cu patină discrete și ușile sculptate adaugă o notă de sobrietate aristocratică care nu lasă loc de ostentație, dar indică un gust rafinat.

Arethia Tătărescu – un personaj esențial în arhitectura culturală a casei

În umbra potentului om politic, Arethia Tătărescu, „Doamna Gorjului”, a avut un rol fundamental în configurarea destinului cultural al reședinței. Nu doar beneficiară oficială a proiectului, ci și spirit ce a vegheat asupra echilibrului, ea a fost un catalizator al meticulozității estetice și al conectării casei cu rețelele artistice ale epocii.

Legătura aproape personală cu sculptori renumiți, implicarea în inițiative de binefacere și promovarea patrimoniului artelor au imprimat casei o identitate discretă, dar puternică, care transcende pragul arhitectural. Grădina cu accente balcanico-mediteraneene, de exemplu, poartă amprenta acestei sensibilități, evocând curțile din Balcic iubite de elitele culturale interbelice.

Ruptura comunistă: degradare și pierdere a sensului

După 1947, odată cu căderea regimului liberal și instaurarea comunistă, Casa Gheorghe Tătărescu suferă o degradare semnificativă, simbol al prăbușirii biografice și politice a prim-ministrului. Proprietatea este naționalizată, iar spațiul care anterior dialoga discret între funcție și intimitate este supus unor utilizări administrative care ignoră povestea și valoarea sa culturală.

Finisajele originale – parchetul, feroneria, ușile sculptate – trec prin procesul uzurii accelerate, iar grădina își pierde expresivitatea prin relocări și semnificativă neglijență. Această degradare nu este doar fizică, ci și simbolică, reflectând politica comunistă de ștergere și rescriere a memoriei elitei politice interbelice.

Post-1989: controverse, intervenții și lupta pentru restaurare

Epoca tranziției postcomuniste aduce cu sine o ambivalență profundă. Deși democrația reintră în discursul public, recuperarea patrimoniului elitei politice interbelice rămâne un teritoriu fragil. Casa trece printr-un șir de transformări discutabile, printre care se numără conversia într-un restaurant de lux și intervenții arhitecturale ce contravin principiilor inițiale, fapt ce declanșează reacții critice din partea specialiștilor.

Ulterior, proprietatea a fost preluată de o firmă britanică care a încercat a reveni la proiectul original, angajând un exercițiu de reparație culturală și arhitecturală. Modestia scalei clădirii și biroul discret al prim-ministrului, la entre-sol, au rămas însă note definitorii ce s-au impus în proiectul de restituire.

Întreaga evoluție reflectă ambiguități și tensiuni ce se regăsesc în modul în care societatea românească se raportează la propria istorie – între reabilitare și respingere, între uitare și comemorare selectivă.

Identitatea actuală: EkoGroup Vila, o continuitate responsabilă

Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, casa revine într-un circuit cultural circumscris, cu acces controlat pe bază de bilet disponibil prin platforma iabilet.ro. Această transformare nu șterge trecutul, ci îl pune în dialog cu prezentul, menținându-se astfel o linie narativă consistentă ce onorează întreaga complexitate a personalității lui Gheorghe Tătărescu și a epocii în care a trăit.

În această formulă, vila devine un spațiu în care arhitectura și memoria politică nu concurează, ci coexistă într-o formă de echilibru ce reflectă însăși esența locuirii interbelice: o istorie a responsabilității, a restrângerii și a comunicării discrete. Deschiderea către public nu este un act comercial, ci un gest de reparare a unei rupturi și o invitație la reflecție profundă.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician who served twice as prime minister (1934–1937, 1939–1940), representing a complex figure of interwar and immediate postwar Romanian politics, marked by modernization efforts alongside controversial compromises.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the politician, must not be confused with the 19th-century painter Gheorghe Tattarescu. They belong to distinct domains and eras.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The house represents an early synthesis of Mediterranean and Neo-Romanian architectural influences, crafted principally by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, with artistic contributions from sculptor Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, the spouse of Gheorghe Tătărescu, was the official beneficiary and cultural steward of the project. She ensured restraint and coherence, fostering artistic connections that influenced the house’s aesthetic and atmosphere.
• What is the function of the building today?
  The building, now known as EkoGroup Vila, functions as a cultural space open to the public via controlled access, preserving and promoting the historical and architectural legacy of the villa.

Casa Gheorghe Tătărescu rămâne o mărturie a unei istorii complexe și încărcate de ambivalențe, o reamintire a felului în care spațiul construit exprimă și adăpostește nu doar un stil arhitectural, ci o întreagă cultură politică și socială. Vizitarea acestei case invită la o contemplare atentă a unui timp care, deși apus, încă rezonează în parametrii de echilibru și discreție care au definit întreaga viață a premierului și a familiei sale.

În spiritul aceasta de responsabilitate culturală, vă invităm să descoperiți Casa Gheorghe Tătărescu în forma sa actuală – EkoGroup Vila –, unde istoria se păstrează nu ca o relicvă înghețată, ci ca un dialog deschis cu prezentul.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private și pentru a accesa această experiență culturală unică, printr-un proces de vizitare atent organizat și respectuos față de mesajul spațiului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.